marți, 16 iunie 2009


PLOAIA



Dup-o zi inmiresmata
Iata, norii se arata
Negrii, mari, o grozavie
Vine ploaia...doar ea stie

Prin paduri, crengile rupte
Totu-i doar o-nvalmaseala
Un puiut tot ciripeste
Si isi striga a sa mama

Ca o-mparateasa neagra
Cu pletele-i tremurande
Doar privind-o-adanc in suflet
Raceala ei ma patrunde

Locuri stranii, -ntunecate
Ploaia! Pe ea o asteapta
Cu buzele suspinande
Sa sarute zarea neagra...





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu